Cam asa suna o cerinta dintr-un test de personalitate ce l-am sustinut chiar astazi la ora de arte plastice (putin ciudat,stiu). La cererea profesorului, am incercat sa imi transpun gandurile in 2-3 propozitii, dar spre nefericirea lui, am realizat ca nu-mi pot sintetiza ideile si mana mea incepuse sa-mi scrie romane.
Bineinteles ca in introducere mi-am spus punctul de vedere asupra perspectivei din care oamenii privesc frumosul. Fiecare concepe aceasta "calitate" daca ii pot spune asa, intr-un anume fel. Mai pe romaneste, ce e frumos pentru mine, e foarte probabil ca pentru tine sa nu fie. Dupa aceasta introducere oarecum logica, a trebuit sa ma adancesc in subiect si sa devin mai profund.
Partea rea e ca imediat dupa ce am realizat asta, am fost "salvat" de clopotel si nu am mai apucat sa scriu. Asa ca voi continua aici.
In primul rand, imi place sa cred ca la fel ca si ochii, si inima/sufletul pot fi considerate organe ale perceptiei senzoriale. De ce spun asta ? Pentru ca asa cum ochii pot soarbe frumosul exterior, inima si sufletul se hranesc cu frumosul interior. Nu credeti ca fac referire doar la persoane, deoarece la fel ca si omul, si obiectele sunt caracterizate de aceste 2 tipuri de frumos, cel interior constand in importanta si amintirile bine ascunse in panza respecectivelor lucruri. Desigur, nu vreau sa intru in lux de amanunte si sa va plictisesc cu fraze de genul " pentru mine o fata/un lucru frumos este cel care e asa si asa si etc ", asa ca doar o va voi "marturisi" ca 2 caracteristici ale frumosului privit de mine sunt simplitatea si eleganta.
Consider ca frumosul este un dar ce ne ofera bucuria de a trai si una dintre cele mai de pret comori ce apartine intregului univers, dar care are un rol foarte important pentru om. Datorita acestui fapt, omul (ce vrea sa se delecteze cu frumosul si sa traiasca cat mai..frumos) este nevoit sa invete sa pastreze dar mai ales sa pretuiasca aceasta comoara !!
"Definiti frumosul"
Tacerea
Mi-am dat seama ca sunt unele momente in care chiar trebuie sa te abtii de la anumite vorbe. In primul rand pentru ca poate defecta relatia dintre tine si cineva apropiat tie si pentru ca te poate afecta si pe tine la moral.
Cum poate afecta pe cineva apropiat ? Ei bine, sunt unele lucruri pe care chiar nu trebuie sa le spui. Aici apare si subconstientul care in marea majoritatea intamplarilor de genul incearca sa iti stopeze aceasta tentativa de reproducere a anumitor vorbe. Mai sunt unele momente in care o vorba care obisnuia sa fie candva gluma se poate transforma in cea mai urata insulta. Trebuie sa sti cand si cum sa spui o gluma pentru a-i face pe cei din jurul tau sa se simta bine. Si crede-ma, chiar iti doresti ca ei sa se simta asa. Mai ales in prezenta ta. Nu vrei sa razi de prost la prorpia ta gluma si restul sa te priveasca "ca vaca la poarta noua ".(ce imi mai plac vorbele astea din popor)
Si acele momente in care spui ceva si apoi inchei cu replica " scuze, nu m-am putut abtine ". NU E ADEVARAT ! Te-ai putut/te poti abtine doar ca nu vrei ! Chair si un compliment venit cu drag din partea ta se poate transforma in ceva iritant pentru persoana careia i-l adresezi, pentru ca repet: nu sti cum si cand sa ii adresezi acest compliment.
Uneori tacerea e cel mai bun raspuns. Vorba aia "Daca taceai, filosof ramaneai"
Nu iti mai lasa gura sa vorbeasca " pe dinainte ". Doar gandeste-te de 2 ori inainte si alege momentul potrivit.
* Imi cer scuze pentru inceperea incorecta a propozitiilor cu conjunctia "si", dar avand in vedere ca e blogul meu, cred ca imi permit sa vreau. Le pot numi -drepturi de autor- :))
Acel sentiment..
De curand am realizat ca foarte des, daca nu chiar mereu, mi se intampla sa am un sentiment care initial ma cam supara. E acel sentiment de dupa un eveniment important din viata ta, unul la care bineinteles ai luat parte. Ok. Hai sa ma fac inteles. Spre exemplu: sa spunem ca dai lucrare la romana si unul dintre subiecte consta in alcatuirea unei compuneri ( nu conteaza tema ). Ideile curg, pixul aluneca pe foaie si totul este bine. Dupa predarea lucrarii realizezi ca ar fi trebuit sa mai adaugi ceva la acea compunere, ca ar fi trebuit sa o faci altfel si etc.
Ei bine asa mi s-a intamplat si mie de curand la un concurs de dans. Am dat tot ce am avut mai bun si mi-am transpus toate ideile in materie de dans acolo pe scena doar ca dupa finalizarea acestui concurs subconstientul a inceput sa ma tachineze: " Ar fi trebuit sa faci si miscarea asta si asta si asta, acolo nu trebuia sa faci aia ,etc. "
In urma celor relatate aici mi-am dat seama ca acest sentiment iti arata prezenta nelipsita a locului de mai bine si mai mult si ca tot acest sentiment te ajuta sa perseverezi la infinit,doborandu-te mai mereu cu valuri de idei noi si reusind sa te faca sa inveti din greseli.
FRICA
Toti, oricat de "bazati" ar fi, un punct slab il stim sigur si acela e FRICA. De ce scriu cu Caps ? Pentru ca mi se pare un sentiment foarte important si "naspa". Nu cred ca ar trebui sa scriu asta pe blog, dar sa zicem ca risc si va spun ca imi e foarte frica de apa, mai exact de adancimi. Cu toate ca stiu sa inot/sar (cred), apa ramane cel mai mare dusman al meu.
Astazi am fost cu prietenii la piscina. Se anunta a fi o zi plina de distractie si voie buna. Toate bune pana cand am ajuns la fata locului. Defapt nu au fost toate bune avand in vedere ca m-am trezit foarte devreme, gen 8:40. Ne-am gasit cate un sezlong fiecare si am inceput sa vorbim si sa ne facem oarecum planuri pentru ziua de azi.
Dupa mai putin de 20 de minute vine intrebarea bomba. " Gogule, sari ? ". Bineinteles ca aceasta intrebare nu putea fi lipsita de superbul indemn " Sari la 2 metri. Daca nu, TE ARUNC EU ". Am incercat timp de vreo jumate de ora sa il ocolesc pe cel ce mai tarziu avea sa ma scape de teama asta pana cand mi-am dat seama ca,mai pe romaneste, sunt muiere daca nu o fac. Nu vreau sa mai lungesc povestea, asa ca o sa sintetizez pana la esential. Mi-am facut curaj si am sarit de cateva ori, pana cand mi-am dat seama ca imi cam dispare frica. Restul zilei mi-am petrecut-o distrandu-ma cu prietenii la piscina si fiind mandru de ceea ce am facut.
Dupa intamplarea de astazi mi-am dat seama ca daca nu incerci macar sa te lupti cu temerile nu vei ajunge nicaieri. Cred ca este unul dintre cele mai mari obstacole din drumul spre indeplinirea unui/unor vise ( ca tot sunt in tema cu blogul ). Sunt unele momente in care iti doresti sa faci ceva, simti ca dispui de tot ceea ce e nevoie (energie,conditii,etc.) , dar iti lipseste ceva. Curajul. Sau mai bine zis, te impiedica frica. okei, la fel ca si practicantii de sporturi extreme, trebuie sa iti iei toate masurile de siguranta pentru ca la urma urmei si viata e un "sport extrem" si abia apoi sa iti faci curaj. Odata cu curajul vine si ambitia si optimismul si odata cu aceste 3 calitati, daca le pot spune asa, frica devine minuscula.
Nu mai bag formulele de incheiere deja tocite si va spun ceva scurt si la obiect :). Take care and don't forget: YOU ARE THE MAN ! or the girl..
melodia postarii: Paramore-Brick by boring
Let's see if I know you..
Epic ( I )
Sti.. Fata asta ma amuza. Defapt ce ma amuza e faptul ca vad o fata facand asa ceva.
Imaginati-va contrastul intre o fata "hot" si una cu un astfel de talent..
Cel mai tare ragait
I'm on my way
Stiu ca pot. Pentru ca vreau si am tot de ce am nevoie. I will make my dreams come true.
Stay there and just.. WATCH ME :]
Genul ala..remade ;))
Inspire
Majoritatea dintre noi avem un idol, o persoana care ne inspira in ceea ce facem. Exceptie de la regula facand cei ce pretind ca persoana lor este propriul lor idol. Facand parte la randul meu din acest "grup" imens numit "noi", va pot spune ca mi-am gasit/descoperit idolul.-> Victor Kim
Tipul e total indragostit de dans si muzica. Dovada fiind faptul ca face parte din cel mai tare crew (Quest Crew) si pe youtube este cunoscut drept ca un cantaret. celebru chiar. Duce o viata super tare din cate am observat si un lucru de remarcat e ca face bani din pasiunile lui. -dansul si muzica-
Doar privindu-l si ascultandu-i povestea vietii (care, dupa cum spune in video, e foarte "good") ma ambitionez si aspir la mai mult plus ca am realizat ca se ghideaza dupa principiul " You can make that dream come true "
Voi face tot posibilul sa dovedesc ca si eu imi pot transforma visele in realitate. Dar care sunt acele vise ? Well.. aflati in postarea ce va urma :]
I am so lazyyyy
Pot spune ca de cand a inceput vacanta cu adevarat, trec printr-o perioada destul de "nasoala" din punct de vedere al activitatii mele zilnice. Ca sa o spun mai pe scurt-sunt lenes !!
Jumatate din zi mi-o petrec afara cu prietenii/iubita iar cealalta jumatate o petrec in casa impreuna cu afurisitul asta de pc. Am o gramada de lucruri pe care as putea sa le fac atunci cand sunt in casa (vizionatul filmelor,cititul,dansatul, etc.) ,dar nu pot !! Defapt pot si vreau ( ah, si inca cum ) doar ca pur si simplu o lene imensa ma napadeste si imi paralizeaza orice tentativa de a face unul din acele lucruri. De ce mi se intampla asta ???? Nu cred ca sunt singurul si chiar daca as fi, nu m-ar interesa prea mult.. Vreau doar sa scap de starea asta aiurea si sa profit la maxim de vacanta, asa cum spuneam in postarea precedenta.
Un motiv in plus ar fi prezenta pc-ului. De ce ? Pentru ca stau mai toata ziua la el, fara sa fac nimic altceva decat mess/muzica si facebook.
"Unii oameni nu dorm pentru ca au insomnie, eu nu dorm pentru ca am conexiune la internet."- cata dreptate ii dau in momentul de fata celui ce a spus asta..
In sfarsit..mi-am propus ca odata cu inceputul saptamanii viitoare sa ma apuc si eu de lucrurile pe care mi le-am propus sa le fac si sa simt mai intens vacanta. Aici intervine Teo (deko cafe)-"Bai, e ca si atunci cand vrei sa te apuci de invatat si spui-De maine gata, MA APUC DE INVATAT !!!- si crezi in cacatul asta.." Sincer, eu chiar cred si sper ca voi scoate la capat cu bine. Si o voi face pentru ca la urma urmei nu e o problema majora, ci doar o chestie de moment.cred. Plus e vacanta dinainte de liceu si nu o pot lasa sa treaca asa.."neobservata"
Va urez vacanta placuta in continuare si sper sa nu patiti ca mine :))
melodia postarii bineintels ca va fi Bruno Mars-The lazy song
Scary maze prank.
OK.Banuiesc ca majoritatea dintre voi cautati razbunare pentru fiecare gluma/farsa ce vi s-a facut si de care nu va amintiti cu prea mare drag. Ei bine, urmatorul video pare sa aibe solutia. Initial, recunosc, am fost socat de reactia "preafericitului" player, dar mi-am dat seama ca pana la o adica e foarte tare si ca aceasta gluma merita incercata pe cel putin o treime din prieteni. Plus ca te alegi cu o portie imensa poate chiar infinita de ras. :))
Nu vreau sa fiu zgarcit, asa ca va las si pe voi sa vizionati demersul si rezultatul acestei glume.
http://www.youtube.com/watch?v=oh87njiWTmw - felul in care plange pustiul la sfarsit e mortal
http://www.youtube.com/watch?v=AeDd61n0Kqs&feature=related - puteti observa riscurile la care sunteti spus daca alegeti aceasta modalitate de razbunare. Pentru cei ce dispun de bani putini ar fi recomandat sa se gandeasca de 2 ori inainte pentru ca un monitor costa destul de mult.. parerea mea.
Aici este linkul de >>> download <<< .
Vor mai urma postari cu tot felul de astfel de farse si glume care, sunt sigur ca va vor starni rasete.
Am revenit pe blog.
Dupa cum bine stiti, am trecut printr-o perioada incarcata din punct de vedere al invataturii si frumoasa datorita inceputului de vara (saraca vara). Am fost preocupat cu examenele astea si spre uimirea mea, statul excesiv in casa s-a dovedit a fi benefic. Am luat examenele cu note chiar bune, iar acum astept cu nerabdare,dupa cum am scris si in postarea precedenta, sa imi vad numele pe listele de la liceu. Ma duc la filologie cu engleza intensiv si nu vreau sa dau prea multe detalii. Sper doar ca o sa fac fata si ca voi avea parte de niste colegi cel putin la fel de buni ca cei din generala.
Ei bine, in ciuda vremii ce se arata a fi necrutatoare, acum simt cu adevarat ca a venit vacanta. Mi-am reinceput activitatea pe blog, m-am reapucat de citit,dansat si restul activitatilor carora nu am prea dat interes in ultima vreme. Am de gand, ca de fiecare data, sa profit la maxim de aceasta vacanta, sa ma distrez cu toti cei din jurul meu (prieteni,prietena,familie) si sa tinetesc cat mai sus cu visele mele.
Momentan nu prea mai am ce sa va spun. Am de gand sa fac treaba buna cu blogul asta. Vreau sa pun mai multe rubrici cu sondaje de opinie, poze,videouri, etc.
Astept pareri de la cei ce imi citesc blogul.Multumesc ! :]
See ya'
Hard to say goodbye..
Dupa o perioada infernala in care scrisul si invatatul au fost principalele ocupatii, iata ca a sosit si momentul mult asteptat. BANCHETUL !
Inainte cu cateva saptamani, luni chiar, toti asteptam cu nerabdare banchetul, dar in cele din urma ne-am dat seama ca nu e un eveniment atat de "fericit". De ce ? Ei bine, ajunsi "la fata locului" cu totii ne-am dat seama ca vrem sa dam timpul inapoi si sa retraim momentele frumoase din anii de scoala ce au trecut. Ne-am dat seama ca dorul ne va da batai de cap mai ales acum, cand ne-am atasat si mai mult unii de altii si cel mai important, ne-am dat seama ca in ciuda tuturor certurilor si tampeniilor pe am facut, suntem si vom ramane o familie. Eu unul am fost foarte, dar foarte emotionat cand, imbracat la 4 ace, mi-am vazut colegii ,imbracati si ei la randul lor la fel, asteptand petrecerea de "adio". Ce pot spune.. m-am simtit foarte bine, m-am distrat si am profitat la maxim de acest eveniment, dar dimineata.. Dimineata parca nu se intamplase nimic.. parca abia incepea un nou an scolar. Este un seniment foarte aiurea, mai ales atunci cand iti dai seama de ce s-a intamplat seara precedenta si realizezi ca s-au terminat unii dintre cei mai frumosi ani din viata. poate chiar cei mai frumosi.
Zilele astea am inceput sa depanam amintri la scoala, atat intre noi, colegii, cat si cu profesorii, sa facem poze; Astazi am luat si autografe de la colegii de scoala si vreau sa spun ca mi-am umplut un tricou alb si maine vreau sa mai aduc unul :)) Acum urmeaza anii de liceu, colegi noi, orizonturi noi, petreceri, invatat pe branci, etc. Nu pot spune ca nu sunt nerabdator sa imi vad numele pe listele de la liceu si sa imi cunosc noii colegi dar.. dupa intamplarea cu banchetul, o sa imi fie foarte greu sa ma despart de 8E..
Nu stiu daca ati inteles ceva din aceasta postare, dar simteam nevoia sa imi pun sentimentele pe pagina..
Scrisoare catre liceeni si nu numai..
Astazi in timp ce cotrobaiam intr-un playlist cu vama veche, am gasit asta. Pe mine pur si simplu m-a marcat piesa si nu doar pe moment. "Vorba multe, ce-i drept, dar Chirila are dreptate". Va invit sa ascultati bijuterie de discurs. Sper ca, la fel cum m-a motivat si pe mine, o va face si cu voi.
Island of love
Este o zi frumoasa de toamna, iar noi profitam din plin de acest lucru plimbandu-ne prin parcul mereu tanar. Ne asezam trupurile pe pamantul rece si ne gasim locul sub coroana unui stejar.Privim parca hipnotizati spre cer, fara sa ne pese de norul imens ce sa apropie Ma cufund intr-un ocean de euforie si fericire, nu stiu sa inot, dar cu tine nu-mi e frica de ape adanci.. Ma iei de mana si brusc, un val prietenos care pare a sti ce cautam, ne poarta pe bratele lui pana la o insula micuta ce are sa ne gazduiasca pentru ceva vreme. Poate chiar pentru totdeauna..asadar, iata-ne singuri, naufragiind pe o insula pustie, aflata in necunoscut, probabil la mare departare de aglomeratia si agitatia infernala a oraselor. Inimile noastre comploteaza si nici nu se gandesc sa aprobe gravitatea problemei. Suntem doar noi doi si asta ne e de ajuns. Ridicand privirile din nisipul plajei, mintile noastre o i-au razna imediat ce zarim cadrul feeric ce ne inconjoara. Razele puternice ale soarelui ne imbata trupurile, iar marea ne face o invitatie la dans pe care nu o puteam refuza.
Epuizati fiind, ne asezam din nou pe nisipul fierbinte si zambim intr-una fara sa stim de ce. Defapt, cred ca stim de ce..
Te iau in brate, te strang si simt sincronul batailor inimilor noastre. Privim impreuna spre orizont si.. Ce sa intampla ?
Picaturi de ploaie ne acopera fata. In cele din urma a ajuns si norul despre care vorbeam.. Dar iata si apusul. Cred ca pentru noi e abia rasaritul..
melodia postarii: Vama veche- undeva in vama
Nu e ciudat ?
Viata- film de Oscar
In ultimele zile m-am tot gandit la un alt scenariu ,dar am realizat ca singurul lucru care imi circula prin cap este praful...De ce ? Ei bine mi-am dat seama ca in momentul de fata "traiesc" dupa niste vechi scenarii. Practic joc in filmul vietii mele. Si am cel mai frumos rol. Nu trebuie sa uit si restul personajelor principale ( nu le pot numi secundare ) care reusesc sa transforme acest film intr-unul de Oscar. De linia melodica pot spune ca se ocupa destinul.. In fiecare zi dau peste piese care reflecta starea pe care o am in acel moment, lucru care ma ajuta la interpretarea rolului "tanarului fericit". Luminile ? Sunt peste tot..Profesionalism ? Nu se poate vorbi despre asa ceva. Duble ? Nici atat. Fiecare "scena" trebuie traita intens. Montajul ? Nu am nevoie de asa ceva. Dar ce film este unul fara efecte speciale ? Sentimentele si inima se ocupa de acest lucru. Cascadorul esti chiar tu. Cred ca le-am spus pe toate. Ba nu ! Cadrul ? Priveste in jurul tau..
Concluzia o constituie chiar vorbea aceea deja celebra: "Viata bate filmul"
melodia postarii: Weezer- Island In The Sun
" Pretuieste ceea ce ai "
In ultima perioada am o stare foarte buna si pot spune ca totul imi merge bine. Simt ca merg pe drumul cel bun si usor-usor perseverez in ceea ce fac si ajung din ce in ce mai departe. Pot spune ca acum am tot ce imi doresc si ca lucrul acesta ma face cel mai fericit om. Am prietenii langa mine, te am pe tine, am o familie super, muzica, dans si pe deasupra imi merge bine si la scoala. Intradevar, dureaza ceva timp pana cand obtii ceea ce iti propui, aici depinde si de tine/caracterul tau ( ambitie, optimism, putere, etc.), dar la final iti dai seama ca a meritat tot ce ai facut si in marea majoritate a cazurilor, rezultatul se ridica peste asteptari.
Desigur, ca orice crestin, sunt adept al vorbei " Dumnezeu ne-a dat, Dumnezeu ne-a luat ", dar nu vrea sa intru in alte detalii.
Okei, AICI voiam sa ajung. Acum mai trebuie doar sa invat cum sa pastrez si sa pretuiesc ceea ce am. Cred ca e cea mai grea parte, dar si cea mai frumoasa. O pasiune foarte mare a mea o constituie relatia cu cei din jur. Trag din razputeri sa ii fac sa se simta bine in prezenta mea, sa ii fac sa zambeasca, sa stiu cum sa vorbesc cu ei, despre ce sa vorbesc, cand si ce gluma sa zic. E foarte dragut atunci cand realizezi ca in jurul tau s-a creat un camp,daca ii pot spune asa, de fericire si pozitivism.
Aici se poate vorbi si despre alegerea "celor din jur" sau mai exact a prietenilor. Sunt genul caruia ii place sa descopere o persoana fara sa ceara parerea altora.Pot spune ca pana acum am ales persoane care ma mentin mai mereu pe linia de plutire.
Sa revenim la subiect.
Spuneam ca trebuie sa sti cum sa pastrezi si sa pretuiesti ceea ce ai, in special persoanele de alaturi. Pentru a putea face acest lucru, trebuie sa cunosti respectiva persoana si acest lucru il vei face pe parcursul relatiei de prietenie sau chiar de iubire, depinde de caz. Va veni un timp cand iti vei da seama, mai devreme sau mai tarziu, de cat de mult inseamna acea persoana pentru tine si ca nu te poti lipsi de ea. Vei regreta si cea mai banala cearta si vei cere scuze si in genunchi daca va fi nevoie (exagerez..). Pentru asta trebuie sa sti cum sa iti pretuiesti apropapele ( prietenii,familia, prietena/etc.)
Despre lucrurile materiale nu prea stiu ce sa spun.. Aici, chiar trebuie sa sti cum sa le pastrezi :)) plus ca mai e si faza aia..Oferi mai multa atentie unui lucru obtinut de tine decat unuia primit..
Eu sper ca ati prins ideea acestei postari si ca v-a motivat oarecum.. Ma scuati daca am deviat de la subiect, dar odata ce incep sa scriu, nu prea ma mai pot opri =). Take care !
Let it happen..
Si uite ca s-a dus si vacanta.. Spre deosebire de altii, pot spune ca m-am distrat foarte tare si am profitat la maxim de saptamana asta. Ca de obicei, las temele pe ultima zi si nu am nici un chef sa rezolv probleme la mate dar trebuie..
Tema postarii de astazi va fi una interesanta si des intalnita, zic eu.
In ultimul timp am inceput sa imi planific fiecare zi si mi se pare destul de nasol. Mi-am dat seama ca daca vrei sa te distrezi, e mai bine sa lasi totul sa vina de la sine. Cineva mi-a spus ca atunci cand faci asta, placerea si distractia e mai intensa din cauza "rezultatelor" neasteptate.Intradevar, sunt unele momente importante la care trebuie sa ti cont si de cel mai mic detaliu pentru a le face sa iasa asa cum iti doresti. Momente gen prima intalnire, prima aparitie pe scena si asa mai departe.
Mi se intampla ca dupa ce pun capul pe perna sa stau inca o ora sau doua si sa visez sau sa imi fac tot felul de scenarii. E chiar tare cand transpui un scenariu din asta in viata reala, doar ca devine urat cand o faci in exces..
Mi-am propus ca de acum sa las totul sa vina dinauntru. Sa vedem ce va iesi. =D
melodia postarii: J.R.A- By Chance ( You and I )
Life is for sharing
Zilele acestea am dat peste un video foarte "interesant". Este vorba despre o campanie initiata de un mare brand, intitulata "Life is for sharing". Uitandu-ma la acest video, un zambet instant mi-a aparut pe fata. Mi se pare foarte tare ideea, mai ales ca nu e regizata. Priviti doar surprinderea/fericirea de pe fetele pasagerilor ce vin/ies din aeroport.
Tare as vrea sa se faca asa ceva si in Romania.
Keep your calm..